Câtă știință, istorie și biologie se ascund într-o simplă ceașcă de cafea? Elevii clasei AMF I, coordonați de profesorul Dumitriu Curecheriu Silviu, au demonstrat că răspunsul poate fi unul captivant și educativ, în cadrul simpozionului intitulat „Arborele de cafea, un arbore de milioane”.
Lucrarea este rodul unui studiu complex despre originea, biologia, utilizările și impactul cultural al arborelui de cafea, de la frunzele sale lucioase și florile parfumate, până la istoria fascinantă a cafenelelor și ritualurilor din jurul băuturii.
Elevii au investigat specii precum Coffea Arabica și Coffea Canephora (Robusta), au descris procesul de creștere și condițiile optime pentru cultivare, dar și beneficiile și efectele secundare ale cofeinei asupra organismului uman.
Proiectul a inclus și curiozități mai puțin știute, cum ar fi:
-
Legenda caprelor dansatoare ale lui Kaldi, care ar fi descoperit cafeaua în Etiopia;
-
Faptul că boabele de cafea sunt, de fapt, semințele unui fruct asemănător cireșei;
-
Sau că până și Papa Clement al VIII-lea a trebuit să „binecuvânteze” cafeaua, după ce inițial a fost considerată „băutura Satanei”.
Prin acest demers, elevii nu doar că și-au aprofundat cunoștințele despre o plantă cu impact global, dar au demonstrat și o abordare interdisciplinară, îmbinând știința, istoria, medicina și cultura într-un proiect care merită recunoscut și replicat în alte școli.
Studiul realizat de elevii clasei AMF I de la Școala Postliceală Sanitară Piatra-Neamț:
ARBORELE DE CAFEA, UN ARBORE de milioane
Simpozion realizat de elevii clasei AMF I
Profesor coordonator Dumitriu Curecheriu Silviu
Ce este arborele de cafea?
Este un gen de plante florifere ce face parte din familia Rubiaceae. Arborele de cafea este originar din Etiopia, zonele tropicale ale Africii si crește sub formă de arbuști sau arbori mici. La noi in țară, arborele de cafea este crescut ca plantă de interior, in ghiveci si poate ajunge la o înălțime de peste 1 m . El are ramuri acoperite de frunze de culoare verde închis, care cresc în perechi.
Aceste frunze sunt importante pentru plantă din cauza procesului de fotosinteză (transformarea luminii solare în energie chimică). Energia produsă prin fotosinteză permite plantei să crească cireșele delicioase care conțin boabele noastre preferate de cafea.

Frunzele
Sunt asimetrice, uneori simetrice, de formă ovală, de culoare verde cu nuanțe galbene, verde închis, bronz sau chiar violet. Toate frunzele au o suprafață ceroasă. Distanța dintre frunze este cuprinsă între 2,4 și 7 cm.
Marginile sunt ușor ondulate, iar vârful și capătul frunzei sunt întotdeauna ascuțite. Frunza protejează planta de îngheț pe timp de noapte și de lumina intensă a soarelui în timpul zilei. Conținutul de cofeină este cel mai ridicat în frunzele plantei de cafea.
Florile
Florile sunt de culoare albă și în formă de stea Se găsesc pe plantă în ciorchini de 8 până la 15 flori, care au un parfum înțepător și foarte plăcut. După înflorire, încep să se dezvolte treptat fructele arborelui de cafea – boabele. Se aseamănă cu floarea de iasomie atât prin formă, cât și prin miros.
Fructele
Sunt mici fructe de pădure verzi care apar atunci când floarea arborelui de cafea este polenizată. După ce se coc, acestea își schimbă treptat culoarea și în acest moment ne amintesc de cireșe. În interiorul fiecărei boabe se află două boabe, cu părțile plate orientate una spre cealaltă .
În cazuri rare, o boabă poate conține doar o singură sămânță de cafea, cunoscută sub numele de boabă de mazăre. Cafeaua obținută dintr-o astfel de boabă se numește cafea perlată. În medie, un singur arbust de cafea produce între 0,5 și 1 kg de boabe de cafea pe an.
Etapele de creștere ale arborelui de cafea
1.Prima fază de creștere a plantei de cafea
- La câteva săptămâni după semănat, sămânța începe să germineze
- După 6 până la 8 săptămâni, plantele sunt mutate în pepinieră
- După aproximativ un an, acestea sunt plantate într-o plantație
2.A doua fază de creștere a plantei de cafea
- Perioada de înflorire a arborelui de cafea ( aproximativ o dată sau de două ori pe an, în funcție de condițiile climatice)
- Coacerea boabelor în aproximativ șase până la unsprezece luni
- După trei până la cinci ani, arborii de cafea plantați în plantație încep să dea roade și este posibilă prima recoltă, inițial mai mică.
Care sunt speciile de arbore de cafea?
Dintre toate genurile și speciile de arbori de cafea , Coffea Arabica (arborele de cafea arabică) și Coffea Canephora (arborele de cafea Robusta) sunt printre cele mai importante. Ambele specii au fost crescute de mult timp pentru a crește fertilitatea, calitatea și rezistența la condițiile climatice și la diverse boli.
Arborele de cafea arabică
Cele mai bune cafele din lume sunt făcute din boabe de cafea. Arabica este cea mai mare favorită, datorită gustului și aromei sale excelente și blânde. Arborele de cafea Arabica produce aproximativ 65% din boabele de cafea din lume. Gustul cafelei arabica este caracterizat de o notă subtilă fructată, acidă, cu foarte puțină amărăciune. Ea are aproximativ 600 de soiuri. Printre cele mai cunoscute se numără:
- Coffea typica, Coffea bourbon – cele mai importante două soiuri de Arabica.
- Coffea blue mountain – cel mai cunoscut soi jamaican cultivat în Kenya
- Coffea mokka – denumită după portul yemenit Mokka
- Coffea murta – cultivată în locuri cu climă mai rece
- Coffea amarella – cunoscută și sub numele de botucata sau amarella, cultivată în Brazilia.
Planta de cafea Robusta (Canephora)
Planta de cafea Robusta sau Coffee Canephora este a doua cea mai frecvent cultivată plantă de cafea. Potrivit anuarului periodic al Organizației Națiunilor Unite, Coffea Canephora reprezintă aproximativ 30-35% din producția mondială . Cu toate acestea, această pondere este în continuă creștere pe măsură ce se obțin randamente mai bune prin cultivarea cafelei Robusta. În plus , încomparație cu plantele de cafea Arabica, acestea sunt mai puțin sensibile la diverse boli.
Cu toate acestea, arbustul Coffea Canephora oferă boabe de calitate inferioară ( amărăciune, gust, aromă, conținut mai mare de cofeină pe ceașcă etc.).Robusta este foarte populară în Franța, Anglia și Italia. Ea este mai ieftină și este cel mai adesea folosită într-o anumită proporție cu Arabica. Soiurile de cafea Robusta sunt cultivate în principal în Africa Centrală și de Vest. Ele se găsesc, de asemenea, în toată Asia de Sud-Est și, într-o măsură mai mică, în Brazilia sub denumirea de Conilon.

- Alte soiuri de Robusta
Coffea stenophylla – cultivat în principal în Guineea și Sierra Leone - Coffea cogensis – crește în zonele de câmpie din Congo . Se caracterizează printr-o imunitate ridicată a cafelei la rugina cafelei.
- Coffea liberica, Coffea excelsa – arbori masivi care cresc până la 18 metri înălțime. Produc o recoltă bogată, dar cafeaua din aceste soiuri are un gust amar și o aromă deosebită.
Condiții de mediu
- Lumina- Arborele de cafea preferă spațiile cu lumină puternică, indirectă. Poate fi amplasat lângă o fereastră, protejat de o perdea fina. Razele directe ale soarelui pot cauza brunificarea si uscarea frunzelor.
- Temperatura- Optimul de temperatură la care se dezvoltă arborele de cafea este de 18-22°C. Iarna este indicat sa fie menținută o temperatură mai joasă, însănu mai scăzută de 12°C. Scăderile bruște de temperatură pot afecta planta.
- Umiditatea aerului-Fiind originar din zonele tropicale, unde crește in condiții de umiditate ridicată, arborele de cafea are nevoie de o umiditate atmosferică de peste 50%. Se recomandă pulverizarea frunzelor cu apă necalcaroasă in fiecare zi, iar în anotimpul rece, se așează ghiveciul pe un pat de pietriș umed.
- Substrat-Crește într-un substrat ușor, proaspăt, bogat in nutrienți, care să permită drenarea ușoară a apei. Poate fi alcatuit din turbă, nisip și pământ de frunze. Aceasta plantă preferă un substrat ușor acid, cu pH-ul cuprins între 6-6,5.
Îngrijire
- Udare-Arborele de cafea are cerințe medii pentru apă, de aceea substratul trebuie menținut reavăn, nu umed. In medie, poate fi udat de două ori pe săptămână, iar in anotimpul rece, mai rar, o dată pe săptămână.
- Fertilizare- In perioada de creștere vegetativă este indicat să se administreze un îngrășământ lichid pentru plante verzi, pe timpul iernii, însă, nu se mai administrează îngrășământ, pentru a-i permite plantei intrarea in repaus vegetativ.
- Transplantare-Se transplantează anual sau o dată la doi ani, dupa necesități, primavara, intr-un ghiveci puțin mai voluminos.
- Inmulțire- Arborele de cafea se poate înmulți prin butași de tulpină sau prin semințe. In ghiveci, această plantă inflorește și produce semințe foarte rar, de aceea se folosesc semințe achiziționate din comerț. Acestea se seamană primavara, insă planta va avea o creștere lentă.
Momente istorice în cultura cafelei
Caprele dansatoare ale lui Kaldi- Un cioban pe nume Kaldi a descoperit efectul stimulator al „cireșelor” de cafea prin intermediul caprelor sale care pășteau. Aceste capre au fost cele care au ronțăit misterioasele ciorchini roșii de boabe și frunze verzi, care le-au făcut să se zbenguie și să fie pline de energie. Curiozitatea pe care a avut-o în legătură cu boabele de cafea l-a făcut să încerce el însuși câteva boabe. Kaldi și-a împărtășit apoi descoperirea cu un călugăr local, care a preparat o băutură din boabe. După ce au încercat-o, amândoi au fost uimiți de efectele stimulatoare ale băuturii.
Descoperirea lor a dus vestea și „elixirul” s-a răspândit mai departe în Peninsula Arabică. Băutura a câștigat rapid popularitate pentru capacitatea sa de a menține conversațiile mai mult timp. Constatarea lui Kaldi despre caprele sale dansatoare nu numai că marchează nașterea băuturii populare, dar luminează și impactul profund al descoperirilor accidentale asupra cursului istoriei.
Istoria dinamică a cafelei
Deși povestea caprelor dansatoare este o abordare interesantă a descoperirii cafelei, prima utilizare documentată a boabelor de cafea datează din secolulal XV-lea. La acea vreme, cafeaua era cunoscută în Mecca ca băutură preferată de călugării din Yemen. Acești călugări foloseau cafeaua ca un ajutor pentru concentrare în timpul rugăciunilor lor.
Cafeaua în Orientul Mijlociu
Utilizarea timpurie a cafelei de către călugării din Yemen a dus la popularitatea pe scară largă a acestei băuturi. Mai precis,rutelecomerciale au contribuit la această dezvoltare, iar conștientizarea cafelei a ajuns treptat în țările din jurul Orientului Mijlociu, inclusiv înPersia, Siria,Egipt și Turcia.
Sosirea boabelor de cafea în Europa
După sosirea sa în Europa însecolul alXVII-lea, cafeaua s-a confruntat inițial cu unelecontroverse și suspiciuni din partea Bisericii. Într-adevăr, o astfel de băutură era percepută ca un produs infernal. Cu toate acestea,datorită papei Clement al VIII-lea, care a gustat cafeaua și a găsit-o cel mult atât debună încât a decis chiar să o binecuvânteze, și astfel cafeaua a fostacceptată cu toată deschiderea. Acest lucru a dus apoi la răspândirea rapidă a culturii cafelei în Europa.
Cafeaua era „băutura Satanei” înainte ca Papa Clement al VIII-lea să o boteze.
Istoria cafenelelor
Istoria cafenelelor datează din secolulal XVI-lea, când au început să apară în „lumea” arabă. Aceste locuri, numite Gahve khane, au devenit centre de activitate socială, culturală și intelectuală.
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea au început să se răspândească și în Europa. De asemenea, rutele comerciale care traversau Mediterana au adus cafeaua în țările europene. Prima cafenea publică din Europa a apărut în Piazza San Marco din Veneția în 1645, cu numele Bottegadel Caffè. Acest moment a dat startul dezvoltării rapide a cafenelelor, cu peste 200 de cafenele în Veneția (între 1720 și 1760).
Expansiunea ulterioară a cafenelelor a continuat rapid, în special în zonele cu o bogată activitate comercială sau culturală.
Una dintre cele mai renumite cafenele a fost Caffè Greco din Roma
Băutul ceaiului la Boston și apariția culturii cafelei în America
Acest eveniment, care a avut loc în1773, a dus la un protest politic împotriva dominației britanice și la o schimbare a preferințelor în materie de băuturi în America colonială. Coloniștii americani au căutat alternative la ceaiul britanic, iar cafeaua a devenit unsubstitut cheie, simbolizând independența politică.
Popularitatea sa a încurajat un spirit de rezistență și a pus bazele apariției unei culturi noi și unice a cafelei, care este și astăzi o parte indispensabilă a vieții peste Atlantic.
La sfârșitul secoluluialXVIII-lea,cultivareacafelei în America acrescut rapid, pe măsură ce boabele de cafea au devenit din ce în ce mai populare și mai importante.
Apariția plantațiilor de cafea și a colonialismului
Este interesant de remarcat modul în care plantațiile de cafea au ajuns în America Latină și în Caraibe, chiar dacă inițial își au origineaîn Africa tropicală. Colonizatorii europeni au introdus plantele de cafea din Africa și din Peninsula Arabică în Lumea Nouă, ceea ce a dus la înființarea unor mari plantații de cafea în Brazilia,Columbia,AmericaCentrală și Caraibe. Ca urmare, Brazilia și Columbia au devenit astăzicei mai mari producători de boabe de cafea din lume.
Umbre în istoria cafelei: sclavia pe plantații
Plantațiile de cafea apărute în perioada colonială au făcutsacrificii umaneenorme. Munca sclavilor era obișnuită pe aceste plantații și a fost abuzată de multe ori. Colonizatorii europeni auprivat milioane de africani de libertatea lor și i-au forțat să lucreze în condiții inumane doar pentru a satisface cererea globală în creștere pentru această băutură populară. Acest aspect al istoriei cafelei este crucial pentru a înțelege forma actuală a industriei cafelei.
Aromele de cafea
Cafeaua poartă, de obicei, numele țării sau regiunii de unde este recoltată, iar boabele de cafea pot fi identificate în funcție de aromele diferite, de aciditate sau de consistență și de intensitatea gustului. Aceste caracteristici ale gustului depind nu doar de zona în care au fost culese boabele de cafea, ci și de varietăți sau de modul în care au fost procesate. Printre regiunile cele mai cunoscute sunt:
- Bourbon – este una dintre cele două varietăți inițiale ale cafelei arabica. A fost cultivată prima oară în insula Bourbon, actuala Reunion.
- Typica – este una dintre cele mai importante varietăți de cafea arabică din lume, cultivată extensiv în America Centrală;
- Columbiana – este cafeaua arabică recoltată în Columbia;
- Java – este recoltată în insula indoneziană Java;
- Kona – este o varietate de cafea cultivată pe pantele munților din Hawaii;
Proprietățile nutritive ale cafelei
O cană de 200 de mililitri de cafea neagră (neîndulcită) nu conține zaharuri și nici grăsimi. Iată ce vitamine și minerale pot fi însă găsite într-o cană de cafea:2,4 calorii
- proteine – 0,3 grame
- riboflavină (vitamina B2) – 0,2 miligrame
- niacină – 0,5 miligrame
- acid pantotenic – 0,6 miligrame
- potasiu – 116 miligrame
- mangan – 0,1 miligrame
- magneziu – 7,1 miligrame
- cofeină – 95 de miligrame (cantitatea diferă însă în funcție de varietatea de cafea)
Beneficiile cafelei
Unul dintre cele mai cunoscute şi mai recunoscute beneficii ale cafelei este rolul de stimulent al acesteia. Cofeina este principalul ingredient care dă energie şi contribuie la eliminarea stărilor de oboseală. Un alt beneficiu al cafelei se datorează tot cofeinei: îmbunătăţeşte considerabil performanţele fizice. Cofeina stimulează eliberarea în sânge a unei cantităţi mai mari de adrenalină şi, în acelaşi timp, arde grăsimile, pe care le eliberează în sânge pe post de energie. Cafeaua ajută la arderea grăsimilor. poate reduce riscul de apariţie a diabetului, protejează ficatul,reduce riscul apariţiei accidentului vascular cerebral și constituie o sursă bogată în antioxidanţi.
Precauții și efecte secundare
Unele dintre cel mai des întâlnite efecte secundare provocate de consumul de cafea sunt cauzate, de fapt, de cofeină. Iată principalele simptome:
- insomnie
- stări de nervozitate şi nelinişte
- greaţă şi vărsături
- diaree
- dureri de cap
Prepararea cafelei
la ibric – mai cunoscută sub numele de cafea turcească sau orientală. Această varietate de cafea se prepară cu ajutorul unui ibric cu apă clocotită în care se adaugă cafeaua măcinată fin.
- la filtru – cafeaua la filtru este, în esenţă, o metodă modernă a cafelei turceşti. Cafeaua e pusă într-un filtru peste care se toarnă apă fierbinte. Pentru asta ai nevoie de o cafetieră, dar şi de filtre de calitate pentru a obţine cea mai bună aromă.
- espresso – cafeaua la espressorul automat este considerată cea mai bună şi cea mai pură cafea. Prepararea implică trecerea apei sub presiune prin cafeaua măcinată extrem de fin.
- presa franceză – este o metodă de preparare a cafelei care foloseşte un recipient din sticlă şi un fitru sub forma unui piston, care poate fi coborât în recipient;
Cele mai consumate 7 tipuri de cafea
- Cappuccino
- Caffe Americano
- Caffe Latte
- Macchiato (sau Piccolo Latte)
- Mochaccino
- Irish Coffee
- Vienna
Curiozități despre cafea
- Boabele de cafea sunt, de fapt, semințele unui fruct. Fructul de cafea seamănă cu cireșele, are o culoare care poate fi roșiatică sau maronie, în funcție de varietatea de cafea, iar sâmburii acestui fruct se numesc „boabe” pentru că se aseamănă foarte mult cu boabele de fasole.
- Cafeaua este al doilea cel mai comercializat produs din lume, după petrol. La nivel mondial sunt înregistrați aproximativ 25 de milioane de cultivatori, în aproape 70 de țări.
- „Centura de cafea” se referă la o centură imaginară care înconjoară Pământul între paralela 23 Nord și Paralela 25 Sud. În această regiune, care include mare parte din Africa, Asia și America Centrală și de Sud, sunt îndeplinite condițiile optime pentru cultivarea cafelei.
Bibliografie
https://www.philips.ro/c-e/blog/articol/lifestyle/tipuri-de-cafea-din-jurul-lumii.html
https://www.greenplantation.eu/ro/a/momente-istorice-in-cultura-cafelei
https://www.greenplantation.eu/ro/a/arborele-de-cafea?srsltid=AfmBOoqqYrbmDFrf4s9qWJJm4z3mfb5ZVuTMVTp3E0-4g2lCEc2XY1Hq
https://www.botanistii.ro/blog/sfaturi-ingrijire-cultivare-arborele-de-cafea/?srsltid=AfmBOooRvB2KLc37RdIHNvgMZZSm2duNdcV6nOBmmmQNoaaoHXwtlDXx
