În prag de Buna Vestire, am fost la Sihăstria părintelui Cleopa, să vedem cum gătește părintele Silvan peștele pentru pelerini și pentru întreaga obște și de ce mâncarea mănăstirească e altfel. Și am aflat mai mult decât o simplă rețetă. Am făcut cunoștință cu povestea unui om care a răspuns chemării și și-a găsit calea. O cale diferită de cea a multora dintre noi, urmată cu răbdare și cu rugăciunea „Doamne, Iisuse!” transformată într-un soi de coordonat geografic. Ca să se (re)găsească, atunci când are nevoie, printre paginile cărților de bucate, sticlele cu ulei de măsline și cutiile cu frunze de coriandru.
Pasionat al gastronomiei și al artelor plastice, Părintele Silvan, cu o experiență de ani buni în bucătărie încă dinainte de intrarea în mănăstire, pregătește masa pentru toți viețuitorii Sihăstriei în toate zilele Postului Mare. Și-n toate celelalte zile ale anului, de altfel. Ce e de-a dreptul uimitor e cum s-au aranjat lucrurile în viața lui și cum pasiunea pentru gătit, născută încă din vacanțele de vară ale copilăriei petrecute în bucătăria bunicii, a atins cele mai înalte culmi în restaurante prestigioase din Londra, Bath, Stavanger și Sandnes, două dintre ele având faimoasele stele Michelin. Adică, o garanție a celui mai înalt standard de calitate în lumea restaurantelor. Mai multe puteți afla pe doxologia.ro.
