Lege nouă în România: Copiii sub 16 ani interziși pe rețelele sociale – o măsură greu de crezut că va avea succes

București, 7 octombrie 2025 — România a votat astăzi una dintre cele mai ambițioase și controversate legi din ultimii ani: interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale fără acordul verificabil al părinților. Legea, adoptată de Senat cu o majoritate confortabilă, promite să protejeze minorii de conținutul dăunător, manipulare digitală și dependență online. Dar aplicarea ei se anunță aproape imposibilă.

Ce prevede legea

Noua reglementare, supranumită informal „Legea Majoratului Digital”, stabilește că:

– Accesul la rețele sociale este permis doar după împlinirea vârstei de 16 ani.

– Copiii între 13 și 16 ani pot avea conturi doar cu acordul explicit al părinților, verificat prin metode digitale certificate.

– Platformele sociale sunt obligate să implementeze sisteme automate de verificare a vârstei și identității.

– Publicitatea targetată pentru minori este interzisă, iar conținutul va fi etichetat pe categorii de vârstă.

Cum vor verifica autoritățile

Responsabilitatea aplicării legii revine în mare parte platformelor digitale. Acestea trebuie să introducă filtre de vârstă, sisteme de recunoaștere facială sau autentificare prin acte oficiale. Autoritatea pentru Digitalizarea României, ANCOM și Ministerul Cercetării vor monitoriza respectarea legii, iar nerespectarea poate atrage amenzi de până la 3% din cifra de afaceri anuală.

Totuși, experții avertizează că statul nu are infrastructura necesară pentru a controla eficient giganții digitali. În plus, multe dintre platformele vizate nu au sediu în România, iar jurisdicția transfrontalieră complică aplicarea sancțiunilor.

Portițele prin care copiii pot ocoli legea

Deși intenția legislativă este clară, realitatea digitală e mult mai fluidă:

– Conturi false: Copiii își pot crea conturi cu vârste fictive, o practică deja răspândită.

– VPN-uri și aplicații externe: Accesul prin rețele virtuale sau platforme neînregistrate în România poate ocoli filtrele.

– Lipsa de supraveghere parentală: În multe familii, controlul parental este inexistent sau formal.

– Platforme emergente: Aplicații noi, mai puțin reglementate, pot deveni refugii pentru minorii excluși de pe rețelele mari.

Reacții și controverse

Senatoarea Nicoleta Pauliuc, inițiatoarea legii, susține că „România nu interzice internetul, ci oferă părinților dreptul de a fi părinți, iar copiilor șansa de a fi copii, în siguranță”. Legea a fost salutată de organizații pentru protecția copilului, dar criticată de ONG-uri pentru libertăți digitale, care o consideră „inaplicabilă și populistă”.

Psihologii avertizează că interdicția nu va reduce timpul petrecut online, ci va muta activitatea copiilor în zone mai greu de monitorizat. În lipsa unei educații digitale reale și a implicării părinților, legea riscă să devină o simplă declarație de intenție.

Legea pare mai degrabă un exercițiu de imagine decât o soluție funcțională. Într-o lume în care algoritmii cresc generații, iar identitatea digitală se formează de la vârste tot mai fragede, interdicția formală nu poate înlocui dialogul, educația și responsabilitatea. România a votat azi o lege curajoasă, dar greu de pus în practică. Iar copiii, ca întotdeauna, vor găsi drumul spre ecrane.